Tatal meu mi l-a cumparat in urma cu aproximativ 8 ani si nu am vazut nicio reactie deosebita asupra mea. Tot ce era vizibil pentru mine era o aroma amara, ca o tarta si ceva patchouli. Acum, dupa 8 ani, acest parfum a inceput sa-si contureze o infatisare placuta in fata mea. Acidental l-am stratificat peste o lotiune de corp Johnson’s Baby si am avut parte de o explozie de pudra pentru copii din ambele fronturi.

Imi place mirosul de curat, in special cel al produselor de ingrijire pentru copii. De aceea consider ca parfumul asta e un castig pentru mine. Nu stiu cum am putut sa ignor aceasta capodopera pana in acest moment. Nu m-am gandit mult la el ca fiind un parfum pe care sa-l port ca sa ma simt diferita, sa schimb aromele cu care sunt deja obisnuita. Mi-am dat seama ca nu trebuie sa incerc sa par diferita, ci sa port ceea ce ma reprezinta. Asa am ajuns la concluzia ca Flower e ceea ce trebuie sa am. E complex, moale, intens, floral, inocent si ador aparitia moscului.

Sunt intr-adevar uimita si ma face sa ma simt apropiata de tatal meu care este plecat. Parfumul asta constituie si o legatura intre noi. De fiecare data cand vorbim, il port.

Frumusete alba pura, destul de bun pentru a fi purtat intr-un stil casual sau chiar si office, prin absenta elementelor dulci. Imi place ca are arome ce nu explodeaza, ci doar se manifesta normal, lent, punand accent pe senzatie, nu pe impuls. Persistenta este moderata. Proiectia e cam la fel. Cred ca intensitatea ceva mai scazuta face ca celelalte doua aspecte sa fie mai mici. Oricum, n-as fi tinut neaparat sa mentionz aceste lucruri, fiindca sunt foarte multumita de calitatile sale ca parfum. Nici nu mai pot lua in calcul faptul ca se poate mai mult de atat, e suficient. Pretul mi s-a parut foarte bun si e bine ca nu variaza mult de la un magazin la altul, altfel ar putea fi subapreciat.

Sunt o mare iubitoare de violete. Pentru mine, acestea inseamna tot ceea ce e moale si placut intr-un parfum – echivalentul unei imbratisari calde primite de la persoana pe care o iubesti. Flower are in compozitia sa violete de mult timp, alaturi de o parte substantial de mare de vanilie dulce si calda. Privind compozitia sa, parfumul asta ar fi perfect pentru mine. Si chiar imi place sa il port.

Cu toate acestea, nu exista absolut nicio stralucire in parfumul Flower, asta ma face sa ma simt aproape melancolica atunci cand il port. Are o anume tristete in el, dar apreciez acest aspect. Nu am niciun alt parfum care sa ma faca sa ma simt in acest fel, cu exceptia lui Flower. Nu as fi singura care se simte asa cand il poarta, deci se poate lauda cu unicitatea sa. Simt ca trebuie sa il port intr-o zi intunecata, acoperita de nori, una ploioasa care sa corespunda acelei laturi melancolice, dar sa fie in contrast cu numele parfumului si incredientele dulci, care inspira fericire. Aceasta antiteza ar face ca parfumul sa se manifeste mult mai placut si sa fie privit altfel.

Cred ca designerii parfumului Flower au vrut sa puna mare accent pe emotii si sentimente, sa faca un parfum cat mai  atasat de latura umana. Si le-a si reusit acest lucru.

Acesta imi amineste mult de Piguet’s Calypso. Este, de asemenea, un parfum pulvurulent in care sunt vizibile notele de trandafir si patchouli. Dar, chiar daca cele doua se deschid prin note asemanatoare, aproape identice, Calypso devine mai bogat in arome pe masura ce se apropie de drydown, unde Flower este mai usor, mai aerat.

Cu greu observ vreo nota de violete, ceea ce e o rusine. Coacazele negre nu isi fac aparitia decat dupa aproximativ o ora, ceea ce m-a surprins, pentru ca incepand cu acel punct, as fi ales sa incetez in a mai mirosi parfumul. Incepuse a deveni plictisitor, dar ma bucur ca totusi o nota a reusit sa-mi schimbe reactia intr-una pozitiva.

Am observat, de fapt, ca Flower se comporta oarecum invers fata de asteptarile mele sau fata de cum sunt celelalte parfumuri cu aceste ingrediente. Deschiderea se bazeaza pe acele doua note puternice de trandafir si patchouli, apoi totul devine mult mai floral si aerat, in cele din urma rezumandu-se la ceva lemnos. Imi place si sfarsitul, chiar daca e mai slab, dar persista mult si nu lasa alte mirosuri din mediu sa interfereze cu cel ar parfumului.

Flower este un parfum floral si oriental, pentru femeile care isi doresc sa miroasa dulce, dar nu comestibile. In ciuda componentelor sale, nu este un gourmand. Lemnul, moscul si putina rasina, toate trei ancoreaza nota de vanilie pentru a preveni compozitia in a se transforma intr-un parfum gourmand.

Dulce, departe de a fi exagerat, Flower acopera purtatorul intr-un nor transparent, violet, ce il face sa para a fi imbracat intr-o jacehta veche, blugi si tocuri cui. Prin prezenta sa, poti sa-ti dai seama de mentalitatea celui ce il poarta, pentru ca parfumul in sine nu este unul ce poate fi folosit fara ca persoana respectiva sa nu simta nevoia de a-si expune personalitatea prin orice mijloc posibil, fie el vestimentar.

E incredibil si consider ca am facut o alegere inteligenta, fiind potrivit pentru orice femeie moderna, sau sa o numesc contemporana, care vrea doar sa fie ea insasi si cei din jur sa o inteleaga mai bine, dar personalitatea si reactiile sa ramana un mister.

E moale, cald, subtil dar persistent. Imediat am sesizat trandafirii, mi-a luat ceva timp sa gasesc si violetele cu vanilia, ce sunt mai subtile. Sentimentul provocat este unul nostalgic, retro, de melancolie, in care ma simteam mai feminina, plina de dorinta, de romantism.

Imi aduce aminte de altceva, cu siguranta. Ombre Rose? Doar un pic, doar ca Flower pune accent pe starea de pulbere, dar nu e asa de insistent. Poate si L’Heure Bleu, din cauza vaniliei. As spune ca parfumul este o combinatie intre precedentele pe care le-am mai avut, doar ca sunt sigur ca n-au intentionat sa se inspire asa de evident.

Spun asta pentru ca nu gasesc prea multa pudra acolo, doar ceva floral, cu mosc si vanilie slaba. E ceva de vis, eteric. Nu stiu cati dintre voi v-ati gandit cum ar putea sa miroasa personajele din desenele animate pe care le vedeati in copilarie. Eu am trait printre parfumuri deoarece mama mea era o amatoare a acestora. De aceea am fost si curioasa de multe ori pe diverse teme ce tin de arome si mirosurile oamenilor. Ei bine, eu mi-l imaginez ca fiind un parfum pe care l-ar purta o vrajitoare, ceva foarte greu de atins, mistic, plin de secrete.

Cu toate acestea, are un miros amuzant(si nu in sensul bun al cuvantului) inainte sa se aseze pe piele. Nu stiu daca este paducel, nu am mai intalnit ingredientul asta niciodata dar l-am vazut enumerat printre cele existente in Flower. Orice ar fi, nu prea ma binedispune. Deranjant este faptul ca mai prind din cand in cand putin din acea aroma pe parcursul zilei, nu e ceva ce imi doresc, e inevitabila. Totusi, prezenta sa e ceva unic pentru mine si ma bucur ca au incercat sa faca ceva inovativ. Sunt sigura ca sunt persoane ce o apreciaza, altfel nu ar mai fi introdus-o. In afara de ea, nu e ceva care sa nu-mi placa si nu regret ca am optat pentru el dintre multe parfumuri pe care l-as fi putut lua.